BUCOVINA IN IMAGINI








ATRACTII BUCOVINENE

Prezenta unui cadru natural deosebit, zona cu munti, cu susur de ape la orice pas, cu pajisti presarate de asezari temporare de vara, confera plaiurilor bucovinene o functie prioritar turistica, putându-se practica agroturismul.

Oamenii locului au pastrat vii valorile culturale ale zonei: portul si dansul popular, traditiile si obiceiurile din timpul Sarbatorilor de iarna si de peste an, obiceiul încondeierii oualor la Paste, Bucovina fiind destinatia potrivita practicarii:

1. turismului cultural si ecumenic , daca este sa ne referim la motivatia turistica. Nu trebuie uitate minunatele manastiri bucovinene înscrise în patrimoniul UNESCO: Moldovita, Sucevita, Humor, Voronet, Putna, Arbore. În completarea patrimoniului favorabil practicarii turismului cultural amintim si muzeele bucovinene, Colectia etnografica “Ion Gramada”, ceramica neagra de Marginea; poate fi dezvoltat tinând cont de faptul regiunea se afla pe tarâmul manastirilor bucovinene.

2. turismul cinegetic - se adreseaza iubitorilor de aventuri cinegetice si pescarilor, existând un bogat fond de vanatoare: ursi, mistreti, caprioare, iepuri, si piscicol: pastrav, mreana, boisten. Specia principala din zona montana, care prezinta interes cinegetic major, este cerbul carpatin. Pe paraul Valea Putnei, în localitatea cu acelasi nume, este amplasata o pastravarie apartinând Ocolului Silvic Pojorata care produce pastrav pentru consum si puieti pentru popularea apelor de munte;

3. drumetia montana – favorizata de existenta in zona a mai multor frumoase trasee marcate, din care amintim vechiul “Drum al tatarilor”, pana in comuna Carlibaba, si celalalt spre manastirea Moldovita. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul cailor pe care fiecare localnic ii poate pune la dispozitia turistilor; deasemeni de un farmec deosebit sunt traseele montane catre masivul muntos Rarau si Giumalau.

4. turismul de odihna si recreere intruneste aici toate conditiile pentru a fi practicat, tinand cont de efectele benefice ale climei si de frumusetea peisajului din jur;

5. turismul de agrement poate valorifica numarul de cabaline care exista, organizandu-se cursuri de echitatie, plimbari pe poteci de munte.





• MANASTIREA VORONET - Este un monument istoric si de arhitectura, cea mai reusita opera a stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicat intre 26 mai 1488 si 14 septembrie a aceluiasi an, o promisiune a lui Stefan cel Mare dupa castigarea bataliei de la Valea Alba Razboieni. Voronetul a devenit renumit in intreaga lume in primul rand prin picturile sale exterioare: Judecata de Apoi, Cinul, Arborele lui Ieseu, Acatistul Sf. Ioan cel Nou. O alta particularitate importanta a Voronetului este folosirea unui albastru de o tonalitate deosebita, asa-numitul “albastru de Voronet”, realizat de maestrii locali prin includerea în compozitia vopselei a lazuritului mineral;



• MANASTIREA PUTNA - cea mai de seama ctitorie a lui Stefan cel Mare, se afla la 80,5 km, de Pojorâta. Constructia ei a început în 1466 si a fost mistuita de incendiu în 1484, fiind refacuta de Stefan cel Mare în 1498. Biserica manastirii adaposteste mormintele marelui domnitor, ale celor doua sotii ale sale si ale fiilor sai. Muzeul manastirii pastreaza broderii, tesaturi, argintarie, manuscrise valoroase, documente medievale autentice.



• MANASTIREA HUMOR , la 5 km departare de Gura Humorului, în partea de nord-vest, este asezata pe valea râului Humor si îsi are începuturile în vremea lui Alexandru cel Bun, când a fost ridicata de catre un vornic o biserica de piatra, în preajma uni schit de piatra mai vechi. În 1530, în apropiere, pe o colina, a fost ridicata biserica ce se pastreaza pâna astazi, ctitorie a logofatului Teodor Bubuiog. Stilul manastirii este cel moldovenesc din vremea lui Stefan cel Mare, dar constructorul a introdus elemente noi: pridvorul deschis, tainita, încapere noua destinata adapostirii tezaurului, podoabelor manastirii în caz de incendiu. Pe peretele dinspre miazazi impresioneaza în deosebi “Asediul Constantinopolului”, tema cu vadit mesaj politic. În realizarea ei pictorul s-a inspirat dintr-un eveniment istoric bine cunoscut: asedierea capitalei Imperiului Bizantin de catre persi. Dar, actualizând subiectul si punându-l într-o evidenta legatura cu starea de spirit antiotomana a epocii sale, pictorul a transformat persii în turci, i-a îmbracat cu fesuri si turbane, si le-a zugravit pe chip lacomia, rautatea si trufia.



• MANASTIREA MOLDOVITA a fost zidita în 1532 si pictata în 1537. Este unul din cele mai valoroase monumente de arta medievala româneasca din vremea lui Petru Rares. Manastirea se înfatiseaza ca o fortareata, compusa din biserica propriu–zisa, zidul care o înconjoara, cu trei turnuri masive pe latura estica, si resedinta domneasca. Pictura este de mare valoare artistica, apropiata celei de la Voronet, individualizându-se prin tendinta de umanizare a figurilor si prezentarea acestora în miscare, dar si prin îmbinarea într-o maniera originala a culorilor verde si albastru, desprinse parca din verdele crud al ierbii si albastrul înalt al cerului.



• MANASTIREA SUCEVITA construita la sfârsitul secolului al XVI-lea, fiind cel mai fortificat complex manastiresc din Moldova, a carei incinta avea menirea de a adaposti familia Movilestilor si fabuloasele sale averi. În pictura exterioara, în privinta coloritului, domina verdele si rosul. Muzeul manastirii adaposteste broderii, argintarie, picturi populare, manuscrise, carti vechi, care confirma rolul cultural pe care l-a avut Sucevita.



• BISERICA ARBORE este o constructie nobiliara de proportii mai reduse, fiind ridicata în anul 1503 de Luca Arbore, portarul Sucevei. Un element care se gaseste numai la aceasta biserica este mare firida de pe latura de vest, care, se pare, ca a îndeplinit functia de clopotnita. Lungimea bisericii este de 24 m, iar latimea ei este de 9,85 m. Ceea ce a contribuit la renumele acestui monument este pictura, atât cea interioara cât si cea exterioara. Pe peretele vestic al pronaosului este pictata “Cavalcada împaratului Constantin cel Mare”, scena care mai apare pe iconografia Moldovei numai la Patrauti si are un puternic mesaj antiotoman.




• MANASTIREA PROBOTA - adevarat testament al epocii culturale reprezentate de domnia lui Petru Rares. A fost de la început conceputa de catre ctitor ca necropola a familiei sale. Biserica, zidita în 1530, adaposteste mormântul sau, al sotiei Elena, al fiului lor Stefan si al altor personaje importante, între care Maria-Oltea, Mama lui Stefan cel Mare.



• Cetatea de Scaun a domnitorului Stefan cel Mare , monument emblematic al sucevenilor.Partea centrala, „Fortul Musatin”, 40X36m, apartine domniei lui Petru Musat I, care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare. Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se recunoasca învins.